Despe omul de ştiinţă duhovnicesc

Arhimandritul Sofronie – Viaţa şi învăţătura Stareţului Siluan

…dacă un om duhovnicesc lasă viaţa ascetică pentru a se consacra ştiinţei, acesta ar dovedi mai mari aptitudini pentru ştiinţă decât un om mai puţin înzestrat în plan duhovnicesc. Cu alte cuvinte, un om înzestrat pe plan mistic şi trăind în chip duhovnicesc trăieşte pe un plan mai înalt şi mai valoros decât omul ce-şi consacră viaţa ştiinţei în sfera gândirii raţionale.

Având o formă de existenţă mai înaltă, dacă i se întâmplă să coboare pe un plan inferior, el va dovedi şi pe acest plan capacităţi, mai mari decât omul neduhovnicesc, nu însă numaidecât. Spunea că „fiii acestui veac sunt mai pricepuţi decât fiii lumii” (Luca 16,8), nu fiindcă ar fi mai inteligenţi propriu-zis, ci pentru că „omul duhovnicesc e ocupat de Dumnezeu şi nu se preocupă mult de lucrurile acestei lumi”.

De ce nemtii stiu mai bine decat rusii sa faca masini si alte lucruri

Arhimandritul Sofronie – Viaţa şi învăţătura Stareţului Siluan

„Nu e nimic uimitor dacă omul neduhovnicesc organizează mai bine lucrurile vremelnice decât un om duhovnicesc. Cel intâi se dedă acestor lucruri, câtă vreme celălalt se sileşte să rămână cu mintea la Dumnezeu …”

Sfântul Siluan: După părerea sfinţiei voastre, părinte Th., de ce nemţii ştiu mai bine decât ruşii să facă maşini şi alte lucruri?

Părintele Th.: Noi, ruşii, nu suntem buni de nimic.

Sfântul Siluan: În ce mă priveşte, cred că pricina nu stă în incapacitatea ruşilor, ci în cu totul alta. E pentru că ruşii dau lui Dumnezeu primul lor gând şi întâia lor putere, şi nu se ocupă prea mult de cele pământeşti; dar dacă poporul rus s-ar îndrepta, asemenea şi celorlalte popoare, în întregime spre pământ şi nu s-ar ocupa decât de acesta, el le-ar întrece repede, fiindcă lucrul acesta nu e atât de greu.